marți, 2 august 2016

Declaratie de dragoste

"Cand sunt putin suparata, te iubesc pana la Univers. Cand sunt foc, te iubesc pana la cer"
Miruna - 30.07.2016

Si sambata mea a devenit PERFECTA!

vineri, 29 aprilie 2016

Joia Mare




miercuri, 19 august 2015

Amintiri din vara


joi, 5 decembrie 2013

Pregatirea ghetutelor




Sinaia in Noiembrie

In asteptarea mancarii

Un zambet frumos



Cota 1400
Drumul de intoarcere

miercuri, 31 iulie 2013

My lady


sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Sa-ti spun ceva...

"...ca astazi vin balaurii. "

Pentru cine nu stie, balaurii si soparlele sunt intotdeauna cu noi.
De asemenea, pentru necunoscatori, balaurii sunt prietenii nostri. Foarte posibil ca ei sa ne apere, oriunde am fi, acasa, pe drum sau la bunici. Ei sunt cu noi noaptea, la culcare, in parc, dar si dimineata, la laptic.
Cezar stie si el de balauri. Urechea lui tresare la fiecare "sa-ti spun ceva..."

miercuri, 31 octombrie 2012

luni, 29 octombrie 2012

Zana Bostanica si Printul Bostanel

Sambata am fost la Lumea lui Momo, unde am facut cunostinta cu Zana Bostanica si Printul Bostanel .
Am gasit o sufragerie magica, ceai caldut, mere si niste oameni inimosi.

Totul a culminat cu o activitate care a cerut o mare concentrare, plina de culoare si satisfactie:


























Multumim, Viorica!

“The first essential for the child’s development is concentration. The child who concentrates is immensely happy.” - Maria Montessori

Activitati de toamna



Curbe, linii, puncte




marți, 23 octombrie 2012

Pasi de dans

Foto: Alex Jidovu

Dragoste de sora

"Cezar e prietenul meu""

sâmbătă, 25 august 2012

Pinocchio

"Doamnelor și domnilor ...vă invităm la pestacol!" :)

joi, 16 august 2012

Family shopping

- Tati, hai să mergem la cumpărături...
- Și ce cumpărăm?
- Barni ursulet pentru Miruna și bere pentru tati...
- Și pentru mami?
- Apa...
- Și pentru Cezar?
- Nimic...că el bea lăptic de la mami!


sâmbătă, 4 august 2012

Aveti imaginatie?

Am desenat o pisica mare cu ochi!

marți, 31 iulie 2012

La Cozia...e bună înghețata



Acuarela




marți, 10 iulie 2012

Cernica



2.2.1

Vă aduceți aminte postarea de anul trecut "1.2.1"? Pentru noi a fost, este și va rămâne o dată de referință. D-șoara Miruna a învățat să meargă singurică.


Ei bine, uite că după un an de la acel eveniment, Miruna a mai făcut "un pas" spre maturitate. A învățat să facă la oliță la cerere. Adică nu că o pun eu din juma în juma de oră, poate-poate s-o nimeri sa facă ceva. Cere conștient olița si chiar e bucuroasă de realizarea ei.


Am început "antrenamentul" când Miru a făcut doi ni și doua luni. Am citi destul de mult pe tema asta și știam că după doi ani-doi ani jumate apare și controlul sfincterelor și ar putea fi momentul introducerii oliței în viața noastră.  Olița era cumparată de ceva vreme...de fapt chiar două (să nu mai zic si că fiecare pereche de bunici se dotase cu câte una). Miruna nu le acorda nici o atenție, și nici eu nu am insistat.


Așaaa, cum ziceam, la doi ani și doua luni "am rupt mâța-n două". I-am explicat că nu va mai purta pampers ci chilotei și că i-aș fi recunoscătoare să mă anunțe când simte nevoia să facă pipi pentru a avea timp să o pun pe oliță sau toaletă. Că așa fac toți oamenii mari (iar aici intră o enumerare a tuturor personelor cunoscute de ea, enumerare la care apelez de fiecare dată când vreau să-i transmit ceva mai important). Prima zi pot sa zic ca a fost dificilă. Dar nu foarte. De fiecare dată când făcea pipi, făcea pe jos dar eram bucurosă deoarce in momentul acela îmi cerea olița. Ceea ce pentru mine era de bine, pentru că ea conștientiza procesul fiziologic. Așa că am tăcut și am șters o dată, de două....de cinci ori. Spre sfârșitul zilei mă gândeam dacă rezist in ritmul ăsta o săptămână, o lună sau două. Și încă nu făcuse treaba mare. De fapt a facut dar in pampers deoarece fusesem în parc si când ne-am întors nu i l-am mai scos până la băiță. Mi-era teamă să nu se întâmple cum am mai citit, că cei mici au tendința să se ascundă atunci când fac treaba mare si descoperi ulterior fapta.
Dar a doua zi a fost altfel. A cerut olița până să facă pipi. Prima dată. Eram super bucuroasă si super entuziasmată. Și cred că i-am transmis și ei. Mă lua de obraji și îmi zicea "mami, am făcut la oliță". Au urmat vreo două scăpări...una finalizată în oliță, alta nu. Treaba mare..idem ziua anterioară.
A treia zi s-a întâmplat miracolul și totodată confirmarea că este pregătită pentru schimbare. Mi-a cerut olița, am pus-o, dar nu a facut nimic. Apoi iar....A treia oară când a cerut deja  nu îmi mai făceam speranțe că va face ceva. Așa că am pus-o pe oliță și m-am dus să-mi termin vasele de spalat. După puțin timp mă strigă, mă duc la ea si...surpriză....făcuse treaba mare.


Timp de o săptămână am mers în paralel: acasă olița, iar afară pampers. Apoi am renunțat și afară la pampers. Văd că se poate abține cât suntem afară. Avem totuși și olița portabilă după noi.


Oare 3.2.1 ce ne va aduce?