De-ale Mirunei

Conversatii

2012-02-08T23:39:00.001+02:00

Intr-o dimineata, dupa ce s-a trezit...eu imi puneam sosetele in picioare.
Miruna: Mama sosete. Miruna n-a(r)e.
Eu: Vrei?
Miruna: Da. Pune mama sosete.

Miruna se juca cu doua papusi in cadita de plastic in care ii faceam baie cand era mica. La un moment dat zice "Toata lumea iasa cadaaaa!"

Miruna: Āāā.....aratand spre umerasele din dulap.
Eu: E un umeras. Vrei unul?
Miruna: Nu...pe toate!

Se juca in sufragerie cu o masina. Dupa ce trimite masina mai departe, se intoarce spre mine si imi explica: Miruna aduce masina d-acolo!"

Tot intr-o dimineata, la cateva minute dupa ce s-a trezit, casca.
Eu: Nu ai dormit azi-noapte?
Miruna: Nu
Eu: Ce-ai facut?
Miruna: Visat
Eu: Ce?
Miruna: Ca(r)nita pui

Seara, dupa baie, isi primeste portia de masaj. Aseara alerga goala prin pat si striga "Miruna maseaza singura!"

Tot aseara, in timp ce-l asteptam pe tati sa ne aduca laptele...
Miruna: Miruna bea lapte...gal-gal! (si arata cum ridica paharul la gura)

Sufrageria

2012-02-02T23:10:00.004+02:00

Cautam preocupari inainte de baita (septembrie 2011):

Sus pe cuptor

2012-01-26T00:26:00.001+02:00

Acum 4 luni, pe cuptorul sobei de la tanti Ioana (multi copii au trecut pe acolo, unii dintre copiii de atunci sunt acum bunici):

Discutie in trei

2012-01-23T21:45:00.003+02:00

Eu: Parca a sunat ceasul de mai multe ori azi-dimineata!
Tati: Parca da..
Miru: Pa(r)ca nu....

Comunicare

2012-01-16T15:14:00.001+02:00

Miruna (ascunsa dupa canapea): Mamicauleeeeee!!!!!
Eu: Daaaa!!! Unde esti Mirunicauleeeee????
Miruna: Tatiuleeeeee!!!!

Si te-ai dus, dulce minune...

2012-01-15T19:07:00.001+02:00

De aproape o luna s-a incheiat cea mai frumoasa perioada din viata mea de mama. Vor urma si altele la fel de frumoase, la fel de intense sau poate cu mult peste, dar momentan asta simt. Alaptarea - caci despre perioada asta vorbesc - mi-a adus multe schimbari in viata. Au fost perioade bune, dar si rele. Au fost momente sublime dar si momente in care nu stiam daca ceea ce fac este chiar ok.

S-o iau putin cu inceputul, cand, in primele zile acasa, am inceput sa intru intr-o panica "normal" a proaspetelor mamici: "am destul lapte?", "suge bine?", "preventiv sa am niste lapte praf in casa!", etc, etc. Am avut noroc de oameni deosebiti langa mine care m-au incurajat si de consultanta de specialitate ( si aici ma refer la intalnirile La Leche League -care pe atunci se numeau Grup de sprijin pentru alaptare- dar si cele doua educatoare certificate Lamaze cu care am facut cursul inainte de nastere). Nu am avut un start dificil, dar suportul moral este binevenit in orice situatie si apreciat. Poate acum, privind in urma apreciez si mai mult acest suport pe care l-am avut si care atunci mi se parea natural si firesc. Ulterior am mai aflat cazuri nu la fel de fericite ca al meu, in care mamele s-au luptat intai cu anturajul si cu cei "binevoitori" si apoi cu ragade, mastite si complicatii. O lupta inegala pentru o femeie de-abia trecuta prin miracolul nasterii si cu psihicul usor clatinat. Ca, sa recunoastem, asa suntem in fata noutatii ce incepe sa ne schimbe viata.

Dar sa revin la noi! Miruna si-a facut bine treaba inca de la inceput. Eram ghidata de nevoile ei, de dorinta ei de a fi alaturi de mine. Si prietenii, cunostintele stiu cat de greu raspundeam la telefon sau sunam inapoi dupa cateva zile.

Si uite ca timpul a trecut peste noi cu bune si rele, cu zile de fericire maxima dar si zile in care imi doream foarte, foarte mult sa fiu singura, sa nu mai fie dependenta de mine.
Intarcatul a fost rapid si sper eu netraumatizant pentru d-soara Miru. Cum sarcina era destul de inaintata si laptele nu mai dadea semne ca ar vrea sa ajunga la destinatia finala (sani), cazusem de acord cu alaptatul sa se faca doar inaintea somnului. Dar si atunci cu durata redusa. Asta era prin septembrie-octombrie. Usor-usor a inceput sa bea lapte pasteurizat, intai cu un paharel mic, apoi cu unul mai mare iar acum suntem deja la o ceasca intreaga. Am inceput si sa-i povestesc ca laptele se strage acum pentru bebe, ca va avea si el nevoie ca sa creasca mare, asa cum a avut si ea nevoie.

Isi mai aduce aminte de "tzitzicul" cand e suparata sau somnoroasa. Dar o intreb daca vrea lapte si atunci zice "lapticu". Si vrea sa-l mai vada, mai pune mana si rade si zice "tzitzicul bebe". Si apoi imi trage bluza in jos si isi vede de treaba ei.

20 de luni....trecute ca 20 de secunde :)

Revelion in 4

2012-01-01T00:54:00.001+02:00

La multi ani!!!

"Mocaciun vinit a tine"

2011-12-25T00:35:00.001+02:00

Acestea au fost printre ultimele fraze rostite de d-soara Miru inainte de a pica in bratele lui Mos Ene.
Si da, este adevarat ce zicea: Mos Craciun a venit aseara la ea, cu cadouri multe si frumoase.

Dar mai importanta este reactia avuta de d-soara. Pana la venirea personajului principal al serii, eram toti nerabdatori sa vedem cum va reactiona. Ne faceam planuri ce sa facem daca Mosul va fi intampinat cu plansete sau cu o atitudine rece sau daca va fi deconspirat.
Dar totul a fost perfect. A fost un Ajun de Craciun mirific. Desi ultimele doua zile au fost o repetitie continua cum ca Mosul vede bradul impodobit si luminitele aprinse si astfel el stie ca in casa asta sta un copil caruia trebuie sa-i lase jucarii dim sacul sau, intalnirea "face to face" a fost neasteptata. A ezitat putin cand l-a vazut pe Mos in pragul usii, dar a reusit sa se adune si sa-l invite in casa.
Cu mici intreruperi ( mirarea la primirea fiecarui cadou) a spus si poezia indelung repetata " Pisicuta, pis, pis, pis....". Fiecare cadou scos din sac era insotit de exclamatia " ce-acolo?" Se oprea putin asupra noutatii, apoi iar se indrepta spre sacul Mosului, ca nu cumva sa rateze ceva sau sa plece Mosul cu vreun cadou inapoi.
Iar la final am reusit chiar sa-i dam batul in care se sprijinea si sa-l conducem la usa.
Multumim invitatiilor pentru prezenta, iar Mosului ii transmitem ca de-abia asteptam intalnirea de la anu'.

Craciun fericit tuturor, plin de bucurii!

Translate.Miruna.com

2011-10-30T14:51:00.000+02:00

D-șoara Miru vorbește. Da, da...chiar vorbește. Mai stâlcește cuvintele, dar te poți înțelege de minune cu ea. În renumita carte (demult depașită din unele puncte de vedere - părere personală) "Mama și copilul" se amintește că la vârsta de 18 luni are un bagaj lingvistic de 10-20 de cuvinte, repetă cuvinte cu 2 silabe și are memoria a circa 200 de cuvinte (le ințelege, dar pronunță numai câteva). Bagajul Mirunei (cuvinte pe care le spune singură, fără să le repete după cineva): mami, tati, pișica (pisica), cățel, căunel (scăunel), pocaliu (portocaliu), apa, lapte, petița (fetița), pa, chema (crema), baie, acolo, loc, bino (vino), paptopi (pantofi), doamna (toamna), buzu (autobuz), pacat (capac), daizic (Daisy, soția lui Donald Duck), soția (soțila), bebița (bubița), be'e (bere), cozac (cozonac), blușu (bebelușul), bebe, pagalu (papagalul), pigu (pingu - desene animate cu un pinguin), șapca, Gepetto, balena, buta (burta), volanu', ușile (ușă), face (desface), desenăăăm (special am scris cu 3 de ă pentru că pune accentul pe vocală), suie (să o urci pe masă), poze, dinți, ajunu (avionul) și mai sunt o groază, dar pe care nu știu eu să le scriu pe limba ei.
Iar de curând a învățat să zică și câți ani are: unan junitate (un an și jumătate)!!

Lecția de teatru

2011-10-26T16:15:00.001+03:00

Acum câteva săptămâni aminteam de o piesă de teatru. Primul teatru din viața Mirunei. O piesă special concepută pentru copii între 0 și 3 ani. S-a numit Coconul, în interpretarea a doi tineri germani. A durat exact cât trebuie să înțeleagă cei mici subiectul dar să nu se plictisească. Au fost 30 de minute magice în care am asistat la transformarea coconului într-un fluture zglobiu. Cum coconul s-a adaptat la noua viață, cum a descoperit apa și mâncarea, dar și bucuria eliberării din strânsoarea care i-a ținut de cald. Punctul culminant a fost descoperirea aripilor care l-au ajutat să-și ia zborul spre o nouă viață. Miruna a stat cuminte, a fost numai ochi și urechi: ochii la cei doi actori, iar urechile ii erau gâdilate de povestea mea, în încercarea de a-i reda cât mai bine această sublimă transformare. Pe mine personal m-a emoționat piesa pentru că mă gândeam exact la drumul ce-l are de străbătut și d-șoara mea în această lume. Cum își va întinde ea aripile într-o bună zi, luându-și zborul spre o nouă etapă a vieții.
La sfârșitul piesei am aplaudat, am dansat și am mâncat nuci oferite de fluturaș.

Foto session

2011-10-11T23:29:00.002+03:00

Iarba verde de acasa

2011-10-06T08:00:00.000+03:00

Dau deget pentru o coajă

2011-10-04T00:00:00.000+03:00

Cu câte kilograme forță poate mușca un copil de 17 luni?
Vi se pare amuzant? Poate altora, dar când ai degetul perforat nu-ți vine să râzi. D-șoara Miru se înfrupta dintr-un măr. După vreo 2-3 mușcături s-a săturat. Peste câteva minute (destule) ea încă mesteca. Hmmm, ce să fie, ce să fie???....O rog frumos să-mi arate ce are în guriță, dar nu vrea. Eu, cutezătoare, îmi introduc arătătorul drept la ea în gură....dar capcana se închide și degetul meu este capturat preț de câteva secunde. Și a strâns, dragilor, nu glumă, cu toată puterea danturii ei. Am reușit să-mi eliberez degetul și am extras și o coajă de măr ce nu putea să fie mestecată. Urmarea: o zgârietură cât un colțișor de-al ei, dar usturăăăă.... Și am și vase de spălat :((

Gloss natural

2011-10-03T14:39:00.000+03:00

De curând am primit cadou o bubă nou-nouță. D-șoara Miru a făcut cunoștință cu asfaltul de nenumărate ori, dar uitate imediat în secunda doi după reluarea echilibrului. Dar uite că a venit ziua când a apărut BUBA. Eram pe Lipscani, pe treptele BNR-ului și savuram amândouă soarele dogoritor din mijlocul zilei. Ne luasem bilete la teatru (detalii în viitorul apropiat) și parcă nu ne venea să ne întoarcem așa repede acasă. Miru se amuza tot urcând treptele și coborându-le, ținându-se de mine. Și pentru că i se părea prea ușor s-a gândit să încerce și cu o sticlă de jumătate în mâna. Dar știți proverbul "ulciorul nu merge de multe ori la apă", iar d-șoara s-a împiedicat și a aterizat direct cu fața pe ciment. Râsul s-a transformat în plâns instant, iar buza inferioară era frumos rujată cu propriu-i sânge. Sincer, m-am speriat și eu pentru că nu știam cât de grav este, dar după câteva clătiri cu apă am văzut în partea dreaptă o julitură frumoasă. Ne-am îmbunat cu câteva guri dintr-o tartă cu vișine și ne-am reluat activitatea. Spre seară avea deja buza umflată, niște zgârieturi sub năsuc și o roșeată mică între sprâncene.

Revenire

2011-09-27T15:49:00.000+03:00

Uite că vara a trecut ca un gând de moment și echinocțiul de acum câteva zile ne-a anunțat că a început și toamna astronomică, nu doar cea calendaristică. Eu m-am lăsat purtată de activitățile zilnice și nu am mai reușit să-mi găsesc măcar câteva clipe de răgaz pentru a întipări pe "foia netului" transformările prin care a trecut d-șoara Miru. O să încerc, timid-timid, să-mi reintru "în mână", scotocind prin minte lucruri petrecute acum 2 zile sau 2 săptămâni sau 2 luni. Memoria mea a devenit foarte jucăușă cu mine, cunoscuții știu de ce :)
O fază ce se întâmplă aproape cu regularitate în fiecare seară ne stârnește invariabil râsul atât mie cât și lui tati.
După băița de seara, prestată acum în totalitate de tati, (eu sunt doar observator), d-șoara Miru este purtată in brațe până în dormitor pentru a i se face toaleta de seară, masajul și echiparea în pijama. Bineînțeles ca ea nu are stare, de cum este pusă pe pat se zvârcolește până scapă din "prizonieratul" prosopului. Apoi începe alergatul prin pat: și al ei, dar și al meu (după ea) pentru a face toate operațiunile de mai sus. Asta nu mi se pare nici pe departe amuzant, ci ceea ce urmează. Când, într-un sfârșit, d-șoara ajunge în pijama, devine brusc nerăbdătoare să-și ia porția de lăptic și să adoarmă în cel mai plăcut mod: la pieptul meu. Iar pentru asta face orice: îl împinge pe tati jos din pat, îi trimite bezele de "noapte bună" și îi face pa cu mâna. Cu cât stă tati mai comod pe locul lui din pat...cu atât devine lupta mai înverșunată. Știe că acesta este doar momentul nostru și nu este permisă nici o prezență străină.
Dar acum mă întreb retoric: așa va face și peste 16-17 ani cu noi doi? Să-mi fac griji?....

Catastif diafan

2011-09-25T22:49:00.001+03:00

Parc (iunie 2011)

2011-09-22T23:20:00.002+03:00

La iarba verde (mai 2011)

2011-09-20T22:44:00.001+03:00

No comment

2011-07-06T13:32:00.000+03:00

Aseară în parc....D-șoara Miru vede o furnică pe jos. Se apleacă, ar vrea să pună mâna pe ea, dar îi este frică. Se ridică în picioare, se mai uită puțin la ea cum se deplasează, după care o calcă cu ghetuța. Furnica "dă colțul".
Tati o întreabă pe d-șoara: "Iiiii....Ce-ai făcut tati?" Răspunsul Mirunei: "Paaaa!" (în timpul ăsta făcea "pa" si cu mâna, uitându-se la furnică).

1.2.1

2011-06-30T22:19:00.000+03:00

1 an, 2 luni și 1 zi...de atât timp a avut nevoie d-șoara Miru să învețe să meargă singură. De fapt să capete încredere în picioarele ei și în puterea de a-și ține echilibrul. Păpădia mea și-a scuturat puful de bebeluș și a devenit copil. Primele încercări au fost pe când avea 1 an și-o lună, într-o seară, în parcarea unui supermarket. Intensitatea bucuriei mele din acea seară a scăzut însă pe măsură ce zilele treceau iar d-șoara nu dădea semne cum ca ar fi pregătită s-o ia din loc. Poate frica din adâncul sufletului meu să nu cadă și să se lovească, poate lipsa unei încălțaminte adecvată vârstei au facut-o să dea înapoi sau poate pur și simplu "nu era timpul".
Dar aseară, pe răcoare, am exersat primii pași și în parc. Cel mai mult îi place să urce scările și să le coboare în maaaaarrreeee viteză, dar nu se dă în lături nici să coboare o pantă destul de abruptă și cu iarbă înaltă.
E așa haioasă și dulce cum "merge-aleargă" , mai ales când vede pe cineva cunoscut și se îndreaptă în direcția respectivă.
Mereu surprinzătoare!

Ratustele mele...

2011-06-27T22:44:00.001+03:00

Nu va panicati... ratustele sunt bine.

2 saptamani cu Marsupi Plus

2011-06-17T13:37:00.000+03:00

31 Mai
In sfarsit a ajuns si la noi...mult asteptatul Marsupi a intrat timid in viata noastra si ne va insoti vreme de doua saptamani. Si ca sa nu-l speriem prea tare l-am luat cu binisoru'....adica o scurta plimbare prin imprejurimi. Cei doi norocosi care au facut cunostinta cu MP au fost tati si d-soara Miru.

1 Iunie
Pentru ca aseara nu am avut onoarea sa-l port pe MP, m-am gandit ca azi trebuie sa-l serbez cum trebuie si sa-i acord toata atentia mea. Asa ca dis-de-dimineata ( a se citi ora 10) l-am imbracat, am asezat-o intransul pe d-soara Miru si am pornit-o spre un magazin de imbracaminte ce se afla prin zona Auchan Titan. Si pentru a testa puterile de caraus ale MPului, am luat tramvaiul. Din Vitan pana-n Titan sunt cateva statii, nu gluma. D-soara Miru a stat foarte linistita iar pana la urma leganatul tramvaiului a adormit-o.

Si a dormit pana la intoarcere cand ne-am oprit in parcul A.I. Cuza. Oboseala si caldura inabusitoare ne-au trimis spre casa in jurul pranzului, iar pe drum am fi adormit din nou, dar tramvaiul asta ne-a dus repede-repede, de nici nu ne-am dat seama cd am ajuns acasa.
Am uitat sa va spun ca au existat si unele comentarii: "sta bine? " "nu se incalzeste acolo?". Intrebarile nu-mi erau adresate direct, ci isi dadeau cu presupusul intre ei.

2 Iunie
Vremea urata ne-a tinut de dimineata in casa. Dar dupa somnul de pranz ne-am facut curaj si am iesit iar prin imprejurimi.

Vremea apasatoare si-a spus cuvantul, nelasandu-ne prea mult timp de stat pe afara. Dupa mici cumparaturi, am fost nevoite sa o luam rapid la picior spre casa ca incepuse o vijelie urata. Stropii mari de ploaie, ce se lipeau de noi cu mare bucurie, ne-au facut sa participam la cursa de stafeta. Din pacate nu am reusit sa fac si poze in timp ce alergam :)

Seara a venit iar randul lui tati sa-l ia pe MP la purtat.

Observatii dupa 2 zile de MP:

- este mai comod la purtat decat slingul. D-soara Miru nu mai sta linistita in sling, dorind sa vada in patru parti in acelasi timp. Si daca nu reuseste ( si nu are cum sa reuseasca!) isi incordeaza picioarele si le face ca doua tepeluse, alunecandu-i slingul de sub fundulet. Cu MP, oricat s-ar misca, baza ramane fixa;
- d-soara nu sta cu mainile lipite pe langa corp; trebuie sa si le miste in continuu, sa arate spre ceva, sa-l prinda pe tati de nas si tot asa. Acum nu stiu daca e din cauza ca nu-l fixam cum trebuie la baza sau e alt motiv, dar ii atarna mainile si mi se pare ca marginile MPului ii vin chiar la subrat, facandu-i sa-i amorteasca mainile (avea mainile mai reci si parca niste pete mici pe ele).

3 iunie
Dupa ce a venit tati de la serviciu, am iesit la plimbarea de seara. Tot tati a fost purtatorul sef. Initial am pus-o pe d-soara Miru in fata, iar apoi am vrut sa incercam si varianta in spate.

Statea bine, dar nu se preteaza la un copil asa mic. Mai ales daca esti singur pe strada, fara un insotitor. Nu vezi nimic din ce se intampla in spate. Poate varianta asta merge dupa varsta de 24-30 luni, cand poti comunica verbal cu odrasla.

10 Iunie
Deoarece noaptea de miercuri spre joi i-a facut cadou d-soarei Miru o temperatura mai ridicata decat cea normala si deoarece gingia inferioara era mult prea rosie (eu o vedeam chiar vanata) si umflata, astazi am luat calea medicului de familie pentru o consultatie. Si cum cabinetul doamnei doctor este la doar doua statii de masina, nici nu am mai stat pe ganduri cu ce sa ne deplasam; am aruncat urgent MPu pe mine si pe-aci mi-e drumul. Dupa asigurarile doamnei doctor ca totul se desfasoara normal in gura d-soarei, am pornit spre casa, dar de data asta pe jos.
Intrebare: cum se poate alapta in MP fara sa atragi privirile? Raspuns: nu stiu, dar tare as fi vrut sa stiu pentru ca am fost solicitata in acest scop. Urmarea a fost un pas alert sprea intimitatea casei.

11-13 Iunie
La invitatia nasilor, ne-am alaturat unui grup de copii (insotiti de parintii lor, normal :-)) si am petrecut Rusaliile la munte, mai exact la Cheile Rasnoavei. Vremea urata anuntata cu surle si trambite nu si-a facut aparitia in zona in care am poposit. Sau cel putin nu peste zi ( e adevarat ca noaptea a plouat din belsug).

Urcatul pana la Cetatea Rasnovului am tinut mortis sa-l facem prin padurice, folosindu-ne de scarile antice presarate pe ici pe colo. De mare ajutor ne-a fost MPu, fara el nu am fi reusit sa facem aste poze superbe cu d-soara deasupra Rasnovului.

Cetatea este minunata vazuta din MP.

La un moment dat a fost schimbat si carausul, deoarece d-soara dadea semne de neliniste.

Intoarcerea spre masina nu a fost pe acelasi drum, ci pe unul pietruit, dar pozele au aparut de la sine, pentru a imortaliza momente dulci si unice.

Si pentru ca eram in forma, propunerea de a vizita si pestera Valea Cetatii ni s-a parut irezistibila. De mentionat ca drumul pana la intrarea in pestera are cam 850 metri si este destul de abrupt. Insa MPu nu ne-a lasat la greu. Din pacate, coada formata la intrarea in pestera ne-a dezumflat. Trebuia sa asteptam cel putin o ora pentru a intra si am zis "pas".

14 Iunie

Uite ca a venit si momentul despartirii. Nu ma asteptam sa ma atasez asa mult de el. Si pentru o ultima data l-am luat la plimbare pana prin centru, deoarece aveam programare la pediatru. Dupa-amiaza ne-am luat la revedere de la MP, dar sunt multumita si fericita ca l-am avut alaturi 2 saptamani si stiu ca a ajuns pe maini bune si ca va sutine un alt pui de om, ajutand o mamica sa faca cat mai multe lucruri deodata.

MP, te mai asteptam pe la noi!

Multumiri inmiite Cristinei (prin intermediul careia am beneficiat de MP) si producatorului.

Pe litoral

2011-06-14T22:43:00.000+03:00

1 an si cativa prieteni

2011-05-27T23:47:00.000+03:00

In parc

2011-05-22T00:10:00.000+03:00

1

2011-04-28T22:30:00.001+03:00

Hristos a inviat!

2011-04-25T22:18:00.000+03:00

Intalnire de gradul III

2011-04-17T20:55:00.000+03:00

Să mai zică cineva că cei mici nu sunt inteligenți....

2011-04-14T11:32:00.000+03:00

.....Și s-ar putea să se convingă pe propria-i piele, așa cum mi s-a întâmplat mie mai deunăzi.

Cei ce ne-au vizitat casa, știu că in camera domnișoarei Miru se află și biroul familiei. Iar acest birou nu este de o calitate superioară. Cel puțin până acum a dovedit contrariul. În partea stângă are o ușă prevăzută cu un sistem de închidere clasic: un buton iar pe dinăuntru un surub ce intră în buton. Și pentru că butonul este din plastic, cu timpul s-a deteriorat, de fapt nu mai stă prins în șurub. Am luat butonul de acolo, pentru că domnișoara Miru ajungea cu ușurință la el și mă gîndeam să nu facă vreo nefăcută (să-l înghită). Iar tati, grijuliu, a scos și șurubul.
Nimic neobișnuit!
După câteva zile....deoarce domnișoara nu știe (a se citi nu vrea) să se joace singură, o țineam în brațe în timp ce eram la calculator și încercam și să-mi verific mailurile. Dar nu avea deloc stare. Așa ca m-am gândit sa-i dau butonul, să-și mai facă de lucru cu el vreo 2-3 minute. A devenit și mai agitată și vroia să se dea jos din brațe...așa că am lăsat-o ("du-te și fă ce vrei că eu nu vin după tine"). Dar ea s-a dus fix la ușa biroului cu mâna întinsă, încercând să pună butonul exact unde ar fi trebuit să fie locul lui.
Pe mine m-a uimit. Sincer!

La piscina

2011-04-03T21:57:00.000+03:00

Zambet

2011-04-02T14:28:00.001+03:00

Am lipsit putin pentru ca am exersat un zambet.
Cum va place? :)

ZECE

2011-02-28T10:21:00.000+02:00

Ganditoare

2011-02-20T15:42:00.000+02:00

Poftiţi la plimbare!

2011-02-02T20:30:00.000+02:00

O alta modalitate de folosire a mesei de plastic.
O primă încercare a avut loc cu o zi înainte de a împlini 9 luni, la îndemnul bunicului. De atunci, cu perseverență și tenacitate, am ajuns sa facem asta:

Trenul

2011-02-01T20:14:00.000+02:00

V-ați gândit că o măsuță din plastic, de vreo 40 cm înălțime, poate fi folosită și în alt scop decât cel pentru care a fost fabricată? Cred ca acum vă trec foarte multe variante prin minte...dar nu veți ghici :)

In patul cel mare

2011-01-25T21:26:00.001+02:00

Dintisori

2011-01-10T22:41:00.001+02:00

Dintisorii apar mai greu pe blog, pentru ca nu se lasa fotografiati.
Acum i-am prins intr-un hohot.

Roseola infantum

2011-01-06T19:04:00.000+02:00

A șasea boală a copilăriei...dar prima la noi. Nu are rost să mai scriu ce este pentru că se găsesc informații pe net despre asta.
Sănătate multă tuturor!

Început promiţător

2011-01-03T17:54:00.000+02:00

"Aho, aho copii și frați,
Stați puțin și nu mânați,
Şi cuvântul mi-ascultați": MAMA

Aşa a deschis domnișoara Miru anul 2011. Vă vine să credeți sau nu, Miru a zis cuvântul ăsta chiar pe 01.01.2011. Când încă era cu febră 39 și puțin apatică, ea mi-a înseninat ziua spunând "ma-ma-ma", iar apoi "ma-ma, ma-ma". Nu e nevoie să spun ce a fost în inima mea atunci.
Dar să revenim puțin la ziua de 31 Decembrie (chiar dacă eu aș vrea să o șterg definitiv din memorie). După doza de la prânz, i-a mai scăzut puțin temperatura, dar nu foarte mult. Nu v-am zis că îi apăruseră și niște bubițe la ceafă. Temperatura de 39,3 ne-a făcut să ne îmbrăcăm în grabă și să pornim spre Spitalul M.S. Curie. După o mică așteptare intrăm la o doamnă doctor care ne verifică plămânii, gâtul și ne trimite să facem o hemoleucogramă. Rezultatul este satisfăcător și ni se recomandă antitermicele bine-știute dar la interval de 4 ore și un antialergic.
Nu știu când a fost Revelionul, nu știu când a trecut și ziua de ieri. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, se simte mai bine, nu mai are temperatură. Este totuși încă un pic apatică. Sper ca în 2-3 zile sa redevină Miru cea zâmbăreață, agitată și dornică de exploatări. Mi-e dor de ea...de aceea ea!

La multi ani!

2010-12-31T13:38:00.000+02:00

Încă de dimineață s-a anunțat că ultima zi din an va fi cea mai lungă. Şi nu pentru că urmează Revelionul ci pentru că prima sculare a fost la ora 5. Cele 39,1 grade indicate de termometru m-au trezit brusc. Miruna frigea toată...de parcă era un cozonac de-abia scos din cuptor. Baia matinală și o doză de Nurofen au adormit-o aproape instant. Următoarea trezire a fost de bun augur, dar nu pentru mult timp. Temperatura normală, buna dispoziție și cheful de vorbă m-au indus în eroare. Zic asta, pentru că, după 8 ore, febra a revenit, moleșind-o parcă și mai rău. Acum aștept să se trezească și sper să fie totul bine.
La revedere 2010.....bine ai venit 2011! Sa fie un an plin de pace, liniște și înțelegere. Gândurile bune să fie în mintea tuturor iar altruismul și omenia să fie o stare generală.
La mulți ani!

Craciun 2010

2010-12-27T16:22:00.000+02:00

"Ninge, ninge, ninge-ncetişor / Cade, cade câte-un fulguşor"
Cam asta îmi vine în cap de fiecare dată când mă uit pe geam. Domnișoara Miru doarme (bineînțeles că după o partidă zdravănă de plâns) iar eu nu am altceva de făcut pentru că este sărbătoare (La mulți ani! celor ce poartă numele Sfântului Ștefan) decât să mă uit pe geam, să mănânc dulciuri primite de la Moș Crăciun și să mai cotrobăi pe net.
Domnișoara a avut un week-end minunat. Spun eu minunat...deși pe ea nu am întrebat-o. Am fost în vizite la bunici...a fost răsfățată, alintată și toate celelalte ce vin la pachet așa cum se cuvine pentru prima nepoţică din familie. Sarmalele, cârnații, fripturica și cozonacul au ajuns și în gurița domnișoarei prin intermediul lăpticului matern. Aşa că pot să zic că s-a înfruptat din bunătăţuri cot la cot cu cei mari.
Sfârșitul anului ne prinde cu doi dinţişori în gură, cu o energie debordantă şi cu un chef de joacă nemaipomenit. Nu zicem încă nimic pentru că suntem mai lacomă la vorbă, dar țipăm cât ne țin plămânii.

In asteptarea lui Mos Craciun...

2010-12-25T00:07:00.000+02:00

Aspiratii mari

2010-12-13T20:12:00.000+02:00

Get up... stand up!

2010-12-09T22:48:00.000+02:00

Mai sus

2010-12-04T22:22:00.000+02:00

Incercari de de-a busilea

2010-12-01T18:03:00.000+02:00

Vorba dulce...a Mirunei

2010-11-29T17:47:00.000+02:00

De vreo doua zile domnișoara Miru a început să vorbească...pe limba ei bineînțeles. Poartă lungi conversații cu jucăriile ce i-au invadat pătuțul sau cu mami. Este o încântare să-i auzi ciripitul vesel, subțirel și plin de energie, iar zâmbetul o însoțește în permanență.
Nu pot să cred că e posibilă o așa evoluție fulgerătoare. Cât timp am scris eu rândurile de mai sus (cu pauze de vorbit cu Miruna sau să bag câte ceva la mașină) domnișoara s-a ridicat în picioare de vreo 3-4 ori. Tati, vino mai repede acasă, să lăsăm pătuțul mai jos o treaptă !!!!!!

VII

2010-11-28T16:48:00.000+02:00

2850 grame.......7400 grame
48 cm................67 cm
Noi zicem că sunt ceva diferențe între 28 Aprilie si 28 Noiembrie! Restul vine de la sine :)
Șiretlicuri de atras atenția părinților: "vorbitul" în continuu, aruncatul jucăriilor peste marginea pătuțului, agățatul de țeava caloriferului.
Seara plăcută!

Noutăți culinare

2010-11-19T10:14:00.000+02:00

Postarea lui tati de aseară m-a mobilizat să mai scriu și eu. De fapt, prin bunăvoința lui Miru, am acum vreo 5 minute libere, așa că vă mai pot împărtăși câte ceva. După o săptămână în care ne-am întâlnit și cu o mică febră și cu o viroză, Miru a ieșit învingătoare. E adevărat că a fost ajutată puțin de un siropel și niște picături nazale. A urmat apoi o săptămână de mârâieli și smiorcăiri, cu nervi de ambele părți, soldată cu eșec total în ceea ce privește (auto)diversificarea. Soarele strălucitor din a doua săptămână a lui Brumar a intrat și în apartamentul nostru, iar Miru s-a "luminat" cum stă treaba cu mâncarea solidă. Dar, de data asta am pornit la drum cu clasicul piure, asta pentru că frica de a-mi refuza din nou mâncarea a fost mai presus de dorința de "inovație". Acum savurăm din plin fiecare masă, fie că este de fructe (măr, pară) sau de legume (morcov, pătrunjel, dovlecel, și de ieri cărniță de pui de țară). Bineînțeles că lăpticul matern este o completare binevenită la orice oră din zi sau (mai ales!) noapte.
P.S. Miru a adormit între timp, așa că am putut să-mi termin postarea mai repede decât credeam! :)

Sacul de dormit

2010-11-18T22:31:00.000+02:00

Mici tumbe

2010-11-01T22:04:00.000+02:00

6 luni

2010-10-28T20:35:00.000+03:00

Care sunt noutatile la aceasta "varsta"?
Pai.... sa papam mancare solida si sa stam cat mai mult in fundulet:

Schitul Straja

2010-10-23T20:31:00.000+03:00

Ne mutam!

2010-10-22T09:25:00.001+03:00

Gata....aseară a fost picătura ce a umplut paharul! Ne luam calabalâcul și ne mutam....ÎN BAIE. Domnișoara Miru experimentează plăceri deosebite pe pielea noastră. A început acum 2-3 seri...întâi cu o mana, apoi cu ambele "plescăia" în apa din cădită. Nu va spun ce figura afișa...era foarte mulțumită de faptele sale. Aseară Miru a decis ca trebuie sa facem și noi baie o data cu ea. Asa ca celor doua mâini poznașe li s-au alăturat și picioarele din dotare. Ghiciți cum arătau parchetul din jurul cădiței, patul (lângă care aveam poziționată cădița) și caloriferul. Sa nu mai zic de hainele noastre, care cu siguranță nu trebuiau spălate în acel moment. Sper sa găsească tati un suport bun ca sa putem muta cădița în cada mare...și sa-și continue Miru bălăceala în voie.
Un lucru este sigur......Miru a crescut!

In jurul Hategului

2010-10-21T22:04:00.000+03:00

Kendefi

Parcul zimbrilor - Hateg


Biserica „Sf.Gheorghe" - Sânpetru

Biserica „Sf.Gheorghe" - Sânpetru

Geoparcul dinozaurilor

Biserica Ostrov

Deasupra Devei

2010-10-20T20:45:00.000+03:00

Castelul Corvinilor

2010-10-19T20:38:00.000+03:00

Vernisaj

2010-10-19T13:45:00.001+03:00

Aseară am avut plăcerea sa participam la deschiderea expozitiei "Anul 2010" a Școlii de Poetica Fotografica Francisc Mraz , expozitie unde are și tati 5 lucrări. Chiar daca a plouat marunt, lumea si-a facut aparitia, iar pentru asta a fost rasplatita cu covrigi, mere si vin.
Daca am vazut si noi fotografiile?....Nu am reusit....Aglomeratie, fum, zgomot, prea mult pentru Miru, cu toate ca ea a fost comunicativa, rasplatind pe toti ce-i acordau atentie cu un zambet cat toata fetisoara ei. Tati ne-a promis ca, pana la sfarsitul expozitiei (31.10.2010), o sa ne scoata la o felie de tort de ciocolata si atunci ii vom admira pozele pe indelete.

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa

2010-10-18T22:24:00.000+03:00

Poiana Marului

2010-10-14T21:01:00.000+03:00

La pensiunea Mili ne-a placut foarte mult prajitura casei - tarta cu fructe de padure... :)

Un inceput.....

2010-10-13T14:44:00.000+03:00

Azi e ziua mea!
Am primit cadouri multe si frumoase (multumesc tuturor!), dar cel mai frumos cadou primit il am acum in brate: Miruna Ilinca, nume de cod Miru.Primele 5 luni au trecut ca vantul, si cu bune si cu rele, fara sa-mi dau seama de prea multe. Trăiesc un basm...o poveste cu o zana de care nu ma mai satur sa o privesc sau sa o ating.
Si pentru ca un basm e ceva frumos si parca nu are farmec cand il citesti doar pentru tine, m-am gandit sa va impartasesc si voua din aventurile domnisoarei Miru.
Uite-ne ajunși și la momentul când, pe lângă lăptic, Miru trebuie sa ia cunostință cu mâncarea "adevărată". Am citit, am conspectat, m-am informat și am decis: metoda clasica nu-i de noi. Noi vrem sa încercam marea cu degetul: AUTO-DIVERSIFICAREA. O fi bine, o fi rău? Vom vedea.

Teiuş - Caransebeş

2010-10-12T23:15:00.000+03:00

Mănăstirea Teiuş - Caransebeş

Mănăstirea Teiuş - interior

Prima carte devorata

2010-10-11T21:13:00.000+03:00

Lacul Marghitaş

2010-10-08T21:50:00.000+03:00

Decebalos Rex

2010-10-07T21:15:00.000+03:00

Pensiunea Septembrie (Eşelniţa)

2010-10-06T21:16:00.000+03:00

Catedrala Romano Catolica - Orsova

2010-10-05T23:15:00.000+03:00

Marea provocare a alaptarii

2010-10-03T20:56:00.003+03:00

Ieri am fost la "competitia" alaptarii, eveniment organizat la nivel mondial.Pana in acest moment si-au anuntat participarea efectiva 3382 copii, insa se mai asteapta strangerea datelor de pe inca 851 site-uri.
Evenimentul a fost organizat pentru a sărbători alăptarea şi donarea de lapte matern, pentru a promova, proteja şi sprijini alăptarea.
Mai multe detalii le gasiti pe site-ul Roxanei.
Cateva fotografii, aici:

Plimbare pe Dunare

2010-10-03T18:19:00.002+03:00

Dunarea - malul romanesc

Dunarea - Cazanele mici

Tabula Traiana

Dunarea - malul romanesc

Manastirea Sf. Ana, Orsova

2010-09-30T20:28:00.002+03:00

Manastirea Vodita

2010-09-24T22:12:00.000+03:00

Dunarea dupa Cazane

2010-09-23T21:56:00.002+03:00

Dunarea, in zori, dupa trecerea de Cazane

Iepuras dragalas

2010-09-22T22:02:00.005+03:00

Cetatea Severinului

2010-09-21T21:37:00.000+03:00

Cetatea Severinului

Podul peste Dunare

2010-09-21T21:17:00.000+03:00

Podul lui Apolodor din Damasc

Dunarea la Drobeta Turnu-Severin

Manastirea Polovragi

2010-08-29T20:41:00.002+03:00

Rosu

2010-08-26T21:36:00.000+03:00

La munte (vechi prieteni)

2010-08-19T21:37:00.002+03:00

La munte (in coate)

2010-08-15T21:19:00.000+03:00

La munte (pe strada)

2010-08-13T23:13:00.000+03:00

La munte (sus)

2010-08-11T22:32:00.000+03:00

Saptamana mondiala a alaptarii

2010-08-09T22:25:00.001+03:00

Saptamana alaptarii se intampla de luni pana duminica, de cand ma stiu.
La fiecare jumatate de ora, la 53 de minute sau la doua ore, nu conteaza; "EXCLUSIV ALAPTAT"este reteta mea si totul este extraordinar.
Infinite multumiri Roxanei si a miscarii pe care a creat-o in Romania!

Imi pare rau ca nu am fost la intalnire. Pentru cei curiosi, iata ce spune blogosfera despre miracol: Click!!!

La munte (in camera)

2010-08-09T22:14:00.000+03:00

Botez

2010-08-04T22:48:00.000+03:00

Cateva poze de la botez pe o pagina speciala.
Click!

Marinel

2010-08-01T16:33:00.000+03:00

Intalnirea textilistilor

2010-07-26T21:39:00.000+03:00

Cu ceva timp in urma (aproape o luna) - am socializat cu alti copii fericiti.
Aici, la Adelle.

Activitati diverse

2010-07-23T22:44:00.000+03:00

... cum ar fi pastrarea echilibrului capului, ajutata de o perie de par :)

Caramell

2010-07-21T22:37:00.000+03:00

In parc cu mami

2010-07-20T22:15:00.000+03:00

In parc cu tati

2010-07-18T22:47:00.000+03:00

Capu' sus

2010-07-13T18:32:00.001+03:00

Somnic de frumusete

2010-07-08T21:08:00.000+03:00

Podoaba capilara

2010-07-05T23:21:00.000+03:00

Observati vreo diferenta/asemanare?

Nu ma scoateti din baita!

2010-06-30T21:59:00.000+03:00

In patutul meu roz...

2010-06-28T21:24:00.000+03:00

Piciorus

2010-06-25T23:22:00.002+03:00

Mos Ene

2010-06-23T21:01:00.001+03:00

Masaj

2010-06-22T23:21:00.001+03:00

Intre printese

2010-06-14T19:13:00.002+03:00

Baie de aer

2010-06-09T22:32:00.001+03:00